Finanţele schimbă regulile ce afecteaza firmele mici

finantele schimba regulileEchipa noastra din Cluj Napoca te informeaza ca potrivit unor propuneri MFP, nivelul pentru aplicarea impunerii pe venituri la microîntreprinderi va fi coborât de la 65.000 euro la aproximativ 50.000 euro.

Veniturile obţinute din consultanţă şi management nu pot depăşi 20% din totalul veniturilor, în caz contrar firma devenind plătitoare de impozit pe profit.

Finanţele mai propun şi numeroase alte schimbări la aproape toate capitolele din Codul Fiscal.

Ministerul Finanţelor pregăteşte modificări extrem de importante în ceea ce priveşte regimul fiscal al microîntreprinderilor, dar şi numeroase alte schimbări privind condiţiile în care cheltuielile sunt nedeductibile, provizioane, amortizări etc.

Potrivit unui draft al Ministerului Finanţelor Publice, obţinut de Curierul Naţional, nivelul pentru aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor este coborât de la 65.000  de euro la 220.000 lei (circa 50.000 de euro), din baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor fiind excluse, conform propunerii, veniturile din subvenţii.

O altă schimbare importantă, care ţinteşte către cei care maschează veniturile de natură salarială, încasându-le prin firmele lor, se referă la introducerea unei limite de 20% pentru veniturile încasate din servicii de consultanţă şi management.

În cursul anului, dacă ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management este peste 20%, persoana juridică română devine plătitoare de impozit pe profit, prevede o modificare ce urmează a fi introdusă în Codul Fiscal.

Tot la titlul IV al Codului Fiscal, Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, se urmăreşte şi eliminarea din baza de impunere a veniturilor reprezentând diferenţele de curs valutar şi reducerile comerciale acordate. În ceea ce priveşte diferenţele de curs valutar, se va include în baza impozabilă, la finele anului, pierderea netă din diferenţe de curs valutar, se scrie în prezentarea documentului obţinut de Curierul Naţional.

Potrivit modificărilor dorite de MFP, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale; a realizat venituri care nu au depăşit 220.000 lei; capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale; nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în Registrul Comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii.

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 220.000 lei sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta va plăti impozit pe profit.

Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit limita prevăzută în prezentul articol, luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal. Impozitul pe profit datorat reprezintă diferenţa dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului fiscal până la sfârşitul perioadei de raportare şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în cursul anului respectiv.

Conform art. 26 alin. (4) din documentul obţinut de Curierul Naţional, contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 7 ani.

Şefii străini ai companiilor din România plătesc impozit pe profit

Potrivit art. 13 din document, sunt obligaţi la plata impozitului pe profit şi contribuabilii persoane juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România, precum şi persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română, în măsura în care aceste venituri nu sunt atribuibile unui sediu permanent în România.

Venituri neimpozabile sunt însă şi dividendele primite de la o persoană juridică română sau de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat terţ, cu care

România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primeşte dividendele deţine, la data înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende.

Evitarea dublei impuneri

Impozitul plătit unui stat străin se scade din impozitul pe profit, dacă se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul străin.

Astfel, dacă o persoană juridică română obţine venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse unui impozit cu reţinere la sursă care, potrivit prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, pot fi impuse în celălalt stat, iar respectiva convenţie prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri „metoda creditului”, impozitul plătit către statul străin, fie direct, fie indirect prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se scade din impozitul pe profit determinat potrivit prevederilor prezentului titlu.

Cheltuieli nedeductibile

Potrivit propunerii legislative, din cheltuielile nedeductibile vor face parte cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI.

„Aceste cheltuieli sunt deductibile pentru cazul în care stocurile/mijloacele fixe amortizabile se înscriu în oricare dintre următoarele situaţii/ condiţii: 1. au fost distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme; 2. au fost încheiate contracte de asigurare; 3. degradarea calitativă a bunurilor se datorează unor cauze obiective dovedite cu documente şi se face dovada că bunurile au fost distruse”, se arată în documentul obţinut de Curierul Naţional.

Reconstituirea rezervei legale, deductibilă în anumite condiţii

O altă modificare prevăzută în proiect se referă la situaţia în care rezerva legală este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, situaţie în care reconstituirea ulterioară nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil.

Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi societăţilor comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

Provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor se constituie trimestrial/anual numai pentru bunurile livrate, lucrările executate şi serviciile prestate în cursul trimestrului/anului respectiv pentru care se acordă garanţie în perioadele următoare, la nivelul cotelor prevăzute în convenţiile încheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate.

Deprecierea creanţelor poate fi ajustată în limita a 30% din valoarea creanţelor

Contribuabilul are dreptul la ajustările pentru deprecierea creanţelor, în limita unui procent de 30% din valoarea creanţelor, care sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei, nu sunt garantate de debitor sau de altă persoană  şi sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului.
Intră sub incidenţa acestor prevederi şi ajustările pentru depreciere constituite pentru sumele reprezentând dobânzile penalizatoare/daunele-interese produse ca urmare a neîncasării acestor creanţe la scadenţă.

Sursa: Curierul National.ro