Programul MICROINDUSTRIALIZARE 2019: 100.000 euro de la stat pentru fabricute private Condiții pentru firme

Firmele participante trebuie să îndeplinească o serie de condiții, printre care:

  • sunt IMM-uri (au până la 249 de angajaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro sau deţin active totale de până la 43 milioane euro, echivalent în lei).
  • au cel puţin 1 an calendaristic de la înfiinţare la data deschiderii aplicaţiei electronice de înscriere a planului de afaceri.
  • nu au datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru; solicitanţii care au datorii eşalonate, nu sunt eligibili pentru a accesa Programul
  • nu au depăşit plafonul de minimis de 200.000 Euro pe durata a trei exerciţii financiare consecutive pentru o întreprindere unică.
  • beneficiarul de ajutor financiar nerambursabil are obligația să angajeze până la plata decontului minim 2 salariaţi pe perioadă nedeterminată şi program normal de 8 ore pe zi și să păstreze numărul efectiv al locurilor de muncă active existente la data înscrierii online, aferente salariaților angajați pe durată nedeterminată, indiferent de norma de muncă, si numărul efectiv al locurilor de muncă create prin program conform numărului şi tipului (absolvent după anul 2012/persoană defavorizată/șomer), pe o perioadă de 3 ani începând cu anul următor semnării contractului de finanțare.

Servicii de consultanta si asistenta la Registrul Comertului pentru infiintare SRL-uri

Subventii majorate pentru firme daca angajeaza absolventi si someri peste 45 ani care nu au primit indemnizatie de somaj

Subvenții majorate la 2.250 lei pentru angajatorii care încadrează persoane din grupuri vulnerabile sau care încheie contracte de ucenicie sau de stagiu

Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, majorarea cuantumului subvențiilor acordate angajatorilor care încadrează în muncă persoane care provin din grupuri vulnerabile sau care încheie contracte de ucenicie sau de stagiu, printr-un proiect de Ordonanță de urgență care modifică și completează trei acte normative din domeniul forței de muncă.

Concret, prin modificările aduse Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă se stabilește că, pentru încadrarea în muncă a persoanelor din grupuri vulnerabile, cuantumul subvențiilor acordate din bugetul asigurărilor pentru șomaj se majorează de la 900 lei la 2.250 lei, astfel:

  • angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, cu normă întreagă, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, suma de 2.250 lei, pentru fiecare absolvent încadrat;
  • angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată, cu normă întreagă, absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, 2.250 lei, pe o perioadă de 18 luni;
  • angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri de lungă durată, tineri NEET sau şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni;
  • angajatorii care, în raport cu numărul de angajaţi, şi-au îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, precum şi angajatorii care nu au această obligaţie legală, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap şi le menţin raporturile de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 2.250 lei;
  • angajatorii care încadrează în muncă, cu normă întreagă, şomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensia anticipată parţială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condiţiilor respective, de 2.250 lei.

De asemenea, angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială şi care beneficiază de acompaniament social personalizat în baza unui contract de solidaritate beneficiază lunar, pentru fiecare persoană din această categorie, de o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de patru ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării în muncă, până la expirarea duratei contractului de solidaritate.

În același timp, cuantumul primei de activare acordată șomerilor înregistrați care nu beneficiază de indemnizație de șomaj este majorat de la 500 lei la 1.000 lei, în situaţia în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puțin 3 luni.

Tot astăzi au fost aduse modificări Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă și Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior. Odată cu intrarea în vigoare a noilor prevederi, angajatorii care vor încheia, în condiţiile legii, un contract de ucenicie sau de stagiu, după caz, vor beneficia, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie/stagiu, de o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună. Suma acordată până acum era de 1.125 lei, în cazul ucenicilor, și 1.350 lei, în cazul absolvenților.

Măsurile erau necesare în contextul majorării salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la 1.450 lei la 1.900 lei, începând cu 1 ianuarie 2018, pentru reducerea urgentă a deficitului de forţă de muncă, dar și pentru realizarea reformelor structurale pe piața muncii, așa cum sunt prevăzute în Recomandările Specifice de Țară (RST) și maximizarea absorbţiei fondurilor externe nerambursabile pentru perioada 2018-2020 (aferente cadrului financiar 2014-2020 din Programul Operaţional Capital Uman), mai ales că unul din criteriile de care se va ține seama pentru alocarea fondurilor aferente cadrului financiar 2021-2027 este chiar gradul de implementare a RST.

Factura în format fizic vs. factura electronică in contabilitate

budget calculationFie ca esti Cluj Napoca sau nu, conform noilor reglementări care vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2013, a fost introdusă pe lângă informaţiile suplimentare şi obligatorii care trebuie să apară în conţinutul facturilor, posibilitatea emiterii de facturi electronice de către furnizor/prestatorul de bunuri/servicii.

Aşadar, la sfârşitul lunii iulie a.c., Legea 148/2012 permite emitenţilor de facturi, ca începând cu 1 ianuarie 2013, facturarea prin intermediul a două modalităţi, la alegerea exclusivă a emitentului : în formă electronică sau pe suport hârtie (art.6^1 din textul legislativ).

Astfel, facturile şi chitanţele emise şi arhivate în formă electronică, cu respectarea prevederilor prezentei legi, au calitatea de document justificativ, în înţelesul prevederilor Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru a emite o factură în formă electronică, emitentul trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, respectiv :
• deţinerea de mijloace tehnice şi umane adecvate în vederea realizării acestui lucru ;
• deţinerea şi utilizarea de cunoştinţe din domeniul tehnologiei semnăturii electronice ;
• posibilitatea de a gestiona şi arhiva toate informaţiile privind fiecare factură în formă electronică emisă.

Emitentul facturii în formă electronică este obligat să răspundă pentru legalitatea, autenticităţii şi integralităţii şi originii conţinutului acesteia. Aceasta trebuie să conţină elementele minime şi obligatorii incluse într-o factură în format fizic conform legislaţiei în vigoare până la această dată.

În plus, semnătura electronică a emitentului facturii trebuie să conţină marca temporală care certifică momentul emiterii, iar certificatul aferent semnăturii electronice a emitentului facturii în formă electronică va conţine informaţii privind identificatorul fiscal şi numărul notificării înregistrate la Ministerul Finanţelor Publice.

Facturarea în formă electronică, respectiv transmiterea şi arhivarea acestora se poate realiza fie internalizat, fie prin externalizarea serviciilor de facturare către un terţ, însă se impune existenţa unui contract de prestări servicii între cele două părţi şi, desigur, respectarea celor trei condiţii expuse mai sus.

Consultanţă în domeniul accesării de fonduri europene si start up nation

consultanta in contabilitatePe lângă serviciile de expertiză, consultanţă fiscală şi de business, echipa noastra s-a adaptat extrem de facil la noile cerinţe ale pieţei autohtone şi ale clienţilor săi.

Astfel,  noi venim atât în întâmpinarea persoanelor fizice cât şi a persoanelor juridice cu o altă categorie de servicii personalizate.

Este vorba despre servicii de consultanţă, în speţă consultanţă financiară acordată micilor şi marilor întreprinzători care îşi propun prin strategia lor de firmă să acceseze surse de finanţare a activităţii lor de investiţii de natură comunitară.

Strategia companiei noastre este de a ajuta potenţialul beneficiar de fonduri europene să identifice necesarul de resurse pe care proiectul său îl necesită, configurarea mai multor direcţii de investiţie prin stabilirea mai multor scenarii, în funcţie de caracteristicile microeconomice şi macroeconomice ale mediului de afaceri în care activează.

Experienţa de 5 ani în domeniul financiar-contabil, precum şi implicarea înr-o serie de proiecte care au beneficiat şi care mai beneficiază de finanţare europeană vorbeşte de la sine. Acestea sunt baza unui management financiar eficient şi orientat spre calitate.

Fondurile europene nu vor mai reprezenta „un tărâm interzis” dacă veţi colabora cu echipa Controlling Business&Analyses. De la conturarea de bugete, cash-flow-uri până la suportul acordat în realizarea documentaţiei-suport, toate acestea vor veni în sarcina noastră pentru a   garanta succesul dumneavoastră.

Modificările legislaţiei fiscale şi impactul acestora

modificarile legislatiei in contabilitateEfectele negative ale noului sistem privind TVA la încasare

Având în vedere faptul că noile reglementări privind plata TVA la încasare au suscitat interesul general a numeroase entităţi de business, am considerat că abordarea acestei problematici este una mai mult decât binevenită în contextul economic pe care îl parcurgem cu toţii.

Nu ne vom opri la a realiza o prelegere teoretică a acestui subiect, ci vom insista asupra repercusiunilor negative pe care acest nou sistem de taxare le poate avea asupra micilor companii care vor recurge la această modalitate de aplicare a TVA-ului.

Foarte sintetic, vom prezenta punctat aceste neajunsuri ale acestui sistem atât de dezbătut de către opinia publică. Este vorba de următoarele aspecte:

• în primul rând, este vorba de cheltuielile suplimentare pe care entităţile eligibile în sensul aplicării TVA la încasare va trebui să le suporte în vederea adaptării sistemelor informatice. Va fi necesar ca de la 1 ianuarie 2013 să se realizeze două evidenţe distincte a facturilor, respectiv cea a facturilor normale şi cea a facturilor care vor avea înscrisul de „TVA la încasare”;

• dificultăţile de interpretare a noii legislaţii la modul general va ridica numeroase probleme entităţilor şi în cazul acestui nou sistem de taxare, respectiv în modul de interpretare în mod eficace şi corect a noilor speţe din domeniu, cu atât mai mult cu cât Normele metodologice din domeniu nu facilitează munca de interpretare;

• lipsa unei corelări între termenul de plată al TVA-ului de 90 de zile indicat prin noile reglementări fiscale şi termenele de plată al facturilor care, în practică, depăşesc 90 de zile, media europeană fiind una considerabil mai mare, respectiv de 6 luni.

Aşadar, deşi aparent noul sistem de taxare, cel al TVA la încasare, se concretizează într-un instrument de relaxare fiscală, acesta nu exclude existenţa a câtorva puncte slabe, enunţate în cele de mai sus şi care nu ar trebui omise în momentul derulării activităţii curente.

Top