Principalele modificari fiscale si impactul lor in activitatea companiilor

schimbari-fiscale

Iata principalele modificari fiscale ce au impact in activitatea companiilor in anul 2013.

modificari fiscale

In acest material nu sunt incluse aspecte cu privire la TVA la incasare si microintreprinderi deoarece acestea au fost tratate in articolele anterioare.

Indemnizatia de deplasare in tara si strainatate (diurna) acordata angajatilor peste nivelul de deductibilitate fiscala este asimilata veniturilor din salarii si se include in statul de plata.

Diurna deductibila fiscal reprezinta sumele acordate pentru instituiile publice multiplicate cu 2.5 .

pentru deplasari in tara : 13lei x 2.5 ori = 32, 50 lei/zi
pentru deplasari in strainatate, in Uniunea Europeana: 35EUR X 2.5 = 87,50 EURO
pentru deplasari in alte state : limita minima prevazuta in HG 518/1995 x 2,5.

Amortizarea autoturismelor este limitata la suma de 1.500lei / luna,iar incepand cu  1 iulie la suma de 2500 lei

Limitarea amortizarii se refera la autoturismele cu maxim 9 locuri cu cel al soferului si care au o masa autorizata pana la 3.500kg

Pentru bunuri acordate cu titlu de cadou clientela cu o valoare individuala mai mare de 100 lei, se colecteaza taxa pe valoarea adaugata . TVA –ul se include in cheltuielile de protocol deductibile in limita 2% din profitul calculat cu ajustarile fiscale.

Incepand cu 01.01.2013 pentru livrari de bunuri si prestari de servicii pana la 100EUR cu TVA inclus, se pot emite facturi simplificate. Cursul de schimb este cursul BNR din data facturii.

Facturile simplificate vor contine cel putin urmatoarele elemente :

Data emiterii
Datele de identificare a vanzatorului
Identificarea bunului sau serviciului
Suma TVA sau informatiile necesare calcularii acesteia

Practic, un bon fiscal cu o valoare mai mica decat 100EUR cu TVA inclus reprezinta o factura simplificata.

TVA poate fi dedus de pe facturi simplificate (bonuri fiscale) doar daca vanzatorul inscrie cu ajutorul aplicatiei utilizate: numele cumparatorului si codul de inregistrare in scop de TVA .

Regula privind deducerea TVA de pe facturi simplificate se aplica inclusiv pentru combustibili. A fost eliminata exceptia cu privire la deducerea TVA avand la baza un bon fiscal stampilat si care sa aiba inscris manual numele cumparatorului, codul fiscal si numarul de inmatriculare al autoturismului.

Pentru servicii platite nerezidentilor cu care Romania nu are incheiat un acord de schimb reciproc de informatii ( Conventie de Evitare a Dublei Impuneri) se retine un impozit la sursa de 50%.

Contractele de prestari servicii semnate cu furnizori nerezidenti vor fi notificate la Autoritatea Fiscala in termen de 30 de zile de la data semnarii contractului. Se notifica toate contractele, atat pentru servicii prestate in strainatate, cat si pentru servicii prestate in Romania.

Microintreprinderile care depasesc cifra de afaceri de 65.000EURO sau desfasoara activitati de consultanta si management in cursul anului, vor plati impozit pe profit in cursul anului. Din impozitul datorat se deduce impozitul pe venit declarat si platit anterior.

Salariul minim pe economie este de 750 lei, incepand cu 1 Februarie 2013
Salariul minim pe economie este de 800 lei, incepand cu 1 Iulie 2013
Salariul mediu pentru bugetul asigurarilor sociale este de 2.223lei.

Taxe si impozite: Reevaluarea cladirilor

Afla noutati despre taxe si impozite in reevaluarea cladirilor.

reevaluarea cladirilor contabilitate

In cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata, cota impozitului pe cladiri se stabileste de consiliul local intre: a) 10% si 20% pentru cladirile care nu au fost reevaluate in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta; b) 30% si 40% pentru cladirile care nu au fost reevaluate in ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinta.

Cota impozitului pe cladiri se aplica la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea persoanelor juridice, pana la finele lunii in care s-a efectuat prima reevaluare.

Pentru a beneficia de cotele reduse de impozitare si a nu plati impozit de 30 – 40% din valoarea de inventar a cladirii, trebuie inregistrata in contabilitate reevaluarea cladirii la data de 31.12.2011 si prezentata serviciului de impozite si taxe nota contabila prin intermediul careia s-a efectuat reevaluarea si s-a adus valoarea de inventar la valoarea justa a imobilului.

Pentru aceasta operatiune este necesar sa existe si un raport de reevaluare intocmit de un evaluator autorizat sau de persoane de specialitate tehnica din societate care in urma inventarierii pot proceda la reevaluarea imobilului.

Totodata, trebuie precizat in manualul de politici contabile al societatii alegerea tratamentului de prezentare la valoarea reevaluata a cladirilor si un interval de timp la care se efectueaza reevaluarea, tratamentul amortizarii, al diferentei din reevaluare, potrivit prevederilor din OMFP nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

Astfel:

1. Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve, atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat;

2. Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare.

De asemenea, se poate ca o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.

In cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ.

In astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.

 

Sursa: http://www.manager.ro/articole/contabilitate/taxe-si-impozite:-reevaluarea-cladirilor-18059.html

Finanţele schimbă regulile ce afecteaza firmele mici

finantele schimba regulileEchipa noastra din Cluj Napoca te informeaza ca potrivit unor propuneri MFP, nivelul pentru aplicarea impunerii pe venituri la microîntreprinderi va fi coborât de la 65.000 euro la aproximativ 50.000 euro.

Veniturile obţinute din consultanţă şi management nu pot depăşi 20% din totalul veniturilor, în caz contrar firma devenind plătitoare de impozit pe profit.

Finanţele mai propun şi numeroase alte schimbări la aproape toate capitolele din Codul Fiscal.

Ministerul Finanţelor pregăteşte modificări extrem de importante în ceea ce priveşte regimul fiscal al microîntreprinderilor, dar şi numeroase alte schimbări privind condiţiile în care cheltuielile sunt nedeductibile, provizioane, amortizări etc.

Potrivit unui draft al Ministerului Finanţelor Publice, obţinut de Curierul Naţional, nivelul pentru aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor este coborât de la 65.000  de euro la 220.000 lei (circa 50.000 de euro), din baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor fiind excluse, conform propunerii, veniturile din subvenţii.

O altă schimbare importantă, care ţinteşte către cei care maschează veniturile de natură salarială, încasându-le prin firmele lor, se referă la introducerea unei limite de 20% pentru veniturile încasate din servicii de consultanţă şi management.

În cursul anului, dacă ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management este peste 20%, persoana juridică română devine plătitoare de impozit pe profit, prevede o modificare ce urmează a fi introdusă în Codul Fiscal.

Tot la titlul IV al Codului Fiscal, Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, se urmăreşte şi eliminarea din baza de impunere a veniturilor reprezentând diferenţele de curs valutar şi reducerile comerciale acordate. În ceea ce priveşte diferenţele de curs valutar, se va include în baza impozabilă, la finele anului, pierderea netă din diferenţe de curs valutar, se scrie în prezentarea documentului obţinut de Curierul Naţional.

Potrivit modificărilor dorite de MFP, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale; a realizat venituri care nu au depăşit 220.000 lei; capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale; nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în Registrul Comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii.

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 220.000 lei sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta va plăti impozit pe profit.

Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit limita prevăzută în prezentul articol, luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal. Impozitul pe profit datorat reprezintă diferenţa dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului fiscal până la sfârşitul perioadei de raportare şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în cursul anului respectiv.

Conform art. 26 alin. (4) din documentul obţinut de Curierul Naţional, contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 7 ani.

Şefii străini ai companiilor din România plătesc impozit pe profit

Potrivit art. 13 din document, sunt obligaţi la plata impozitului pe profit şi contribuabilii persoane juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România, precum şi persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română, în măsura în care aceste venituri nu sunt atribuibile unui sediu permanent în România.

Venituri neimpozabile sunt însă şi dividendele primite de la o persoană juridică română sau de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat terţ, cu care

România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primeşte dividendele deţine, la data înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende.

Evitarea dublei impuneri

Impozitul plătit unui stat străin se scade din impozitul pe profit, dacă se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul străin.

Astfel, dacă o persoană juridică română obţine venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse unui impozit cu reţinere la sursă care, potrivit prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, pot fi impuse în celălalt stat, iar respectiva convenţie prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri „metoda creditului”, impozitul plătit către statul străin, fie direct, fie indirect prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se scade din impozitul pe profit determinat potrivit prevederilor prezentului titlu.

Cheltuieli nedeductibile

Potrivit propunerii legislative, din cheltuielile nedeductibile vor face parte cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI.

„Aceste cheltuieli sunt deductibile pentru cazul în care stocurile/mijloacele fixe amortizabile se înscriu în oricare dintre următoarele situaţii/ condiţii: 1. au fost distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme; 2. au fost încheiate contracte de asigurare; 3. degradarea calitativă a bunurilor se datorează unor cauze obiective dovedite cu documente şi se face dovada că bunurile au fost distruse”, se arată în documentul obţinut de Curierul Naţional.

Reconstituirea rezervei legale, deductibilă în anumite condiţii

O altă modificare prevăzută în proiect se referă la situaţia în care rezerva legală este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, situaţie în care reconstituirea ulterioară nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil.

Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi societăţilor comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

Provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor se constituie trimestrial/anual numai pentru bunurile livrate, lucrările executate şi serviciile prestate în cursul trimestrului/anului respectiv pentru care se acordă garanţie în perioadele următoare, la nivelul cotelor prevăzute în convenţiile încheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate.

Deprecierea creanţelor poate fi ajustată în limita a 30% din valoarea creanţelor

Contribuabilul are dreptul la ajustările pentru deprecierea creanţelor, în limita unui procent de 30% din valoarea creanţelor, care sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei, nu sunt garantate de debitor sau de altă persoană  şi sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului.
Intră sub incidenţa acestor prevederi şi ajustările pentru depreciere constituite pentru sumele reprezentând dobânzile penalizatoare/daunele-interese produse ca urmare a neîncasării acestor creanţe la scadenţă.

Sursa: Curierul National.ro

Factura în format fizic vs. factura electronică in contabilitate

budget calculationFie ca esti Cluj Napoca sau nu, conform noilor reglementări care vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2013, a fost introdusă pe lângă informaţiile suplimentare şi obligatorii care trebuie să apară în conţinutul facturilor, posibilitatea emiterii de facturi electronice de către furnizor/prestatorul de bunuri/servicii.

Aşadar, la sfârşitul lunii iulie a.c., Legea 148/2012 permite emitenţilor de facturi, ca începând cu 1 ianuarie 2013, facturarea prin intermediul a două modalităţi, la alegerea exclusivă a emitentului : în formă electronică sau pe suport hârtie (art.6^1 din textul legislativ).

Astfel, facturile şi chitanţele emise şi arhivate în formă electronică, cu respectarea prevederilor prezentei legi, au calitatea de document justificativ, în înţelesul prevederilor Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru a emite o factură în formă electronică, emitentul trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, respectiv :
• deţinerea de mijloace tehnice şi umane adecvate în vederea realizării acestui lucru ;
• deţinerea şi utilizarea de cunoştinţe din domeniul tehnologiei semnăturii electronice ;
• posibilitatea de a gestiona şi arhiva toate informaţiile privind fiecare factură în formă electronică emisă.

Emitentul facturii în formă electronică este obligat să răspundă pentru legalitatea, autenticităţii şi integralităţii şi originii conţinutului acesteia. Aceasta trebuie să conţină elementele minime şi obligatorii incluse într-o factură în format fizic conform legislaţiei în vigoare până la această dată.

În plus, semnătura electronică a emitentului facturii trebuie să conţină marca temporală care certifică momentul emiterii, iar certificatul aferent semnăturii electronice a emitentului facturii în formă electronică va conţine informaţii privind identificatorul fiscal şi numărul notificării înregistrate la Ministerul Finanţelor Publice.

Facturarea în formă electronică, respectiv transmiterea şi arhivarea acestora se poate realiza fie internalizat, fie prin externalizarea serviciilor de facturare către un terţ, însă se impune existenţa unui contract de prestări servicii între cele două părţi şi, desigur, respectarea celor trei condiţii expuse mai sus.

Modificările aduse Codului Muncii

contabilitate modificari legislatiePe lângă expertiza din domeniul fiscal, echipa Contabilitate Cluj doreşte să furnizeze informaţii utile de specialitate din varii domenii de interes pentru micii şi marii întreprinzători.

Aceste informaţii sunt de un real folos, mai ales în cazul micilor întreprinderi, unde existenţa unui inspector de resurse umane ar avea impact negativ asupra costurilor întreprinderii.

Aşadar, în prezentul articol ne îndreptăm atenţia modificărilor care au intervenit în Codul Muncii în ultima perioadă, modificări care aduce o serie de amendamente aspectelor relevante din raportul contractual angajator-salariat, precum încheierea, derularea, suspendarea, încetarea contractului de muncă. Unele dintre aceste schimbări legislative pun fie angajatorul , fie angajatul într-o poziţie favorabilă.

De exemplu, în avantajul angajatorului, perioada de probă la care salariatul poate fi supus, a crescut de la 30 la un plafon maxim de 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie, respectiv de la 90 la maxim 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere. În cadrul acestei perioade de probă, angajatorul poate dispune printr-o notificare scrisă, fără a putea dispune de preaviz, încetarea contractului de muncă.

În ceea ce priveşte durata preavizului în caz de demisie a salariatului a crescut, în favoarea angajatorului de la o perioadă de 15 zile calendaristice la 20 de zile pentru funcţiile de execuţie, respectiv de la 30 la 45 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere.

Sub aspectul organizării programului de lucru, pe fondul contextului economic actual, legiuitorul a consacrat expres posibilitatea angajatorului de a dispune reducerea timpului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, în cazul reducerii temporare a activităţii sale din motive economice, tehnologice, structurale, pe perioade ce depăşesc 30 de zile lucrătoare până la remedierea situaţiei.

Vezi facilităţile fiscale pentru companii

facilitati fiscale contabilitate

Având în vedere situaţia actuală de pe piaţa  de servicii de contabilitate din Cluj Napoca si din tara a problemelor care apar din cauza blocajelor financiare care conduc de cele mai multe ori la imposibilitatea realizării de investiţii pentru a creşte valoarea afacerii, identificarea de surse suplimentare de finanţare ieftine, precum şi de pârghii fiscale care au menirea de “a relaxa” compania.

Echipa Contabilitate Cluj a considerat, în consecinţă, că o trecere în revistă a principalelor facilităţi fiscale de care poate dispune o companie şi a condiţiilor de încadrare în liniile acestora este mai mult decât binvenită.

Printre aceste facilităţi se numără următoarele :

1. Amortizarea accelerată

Conform Codului Fiscal, instalaţiile şi echipamentele, calculatoarele şi perifericele precum şi brevetele pot fi amortizate prin metoda amortizării accelerate care permite deducerea a 50% din valoarea fiscală a activelor în decursul primului an de folosire, restul valorii putând fi amortizată liniar de-a lungul duratei de viaţă utile rămase.

2. Scutirea de la impozitare pentru dividendele reinvestite

Dividendele distribuite sunt exceptate de la impozitare începând cu 1 ianuarie 2009, dacă acestea sunt investite în aceeaşi societate sau în capitalul social al altei persoane juridice române. Se impune drept condiţie, utilizarea dividendelor reinvestite în vederea păstrării sau creşterii numărului de angajaţi şi pentru stimularea activităţii respective.

3. Facilităţi speciale pentru cheltuieli aferente activităţilor de cercetare-dezvoltare

Companiile pot beneficia de o deducere suplimentară de 20% pentru cheltuielile eligibile pentru activităţi de cercetare-dezvoltare. Metoda de amortizare accelerată va putea fi utilizată în cazul aparaturii şi echipamentelor care sunt utilizate în activitatea de cercetare-dezvoltare. Ca o condiţie esenţială pentru a putea beneficia de această deducere suplimentară, respectivele activităţi de cercetare-dezvoltare trebuie să conducă la rezultate valorificabile.
Aceste 3 facilităţi fiscale am considerat a fi cel mai uzuale şi mai utile în activitatea unui contribuabil, de aceea ne-am limitat la o prezentare punctată a doar câteva dintre acestea.

Top